Dumitru Roman s-a născut la data de 17 iunie 1972 în satul Drochia, raionul Drochia. Părinţii lui Dumitru şi Nina Roman mai educau o fiică pe nume Larisa. În perioada 1979-1989 studiază la şcoala medie din sat.

În 1990 absolveşte Şcoala tehnică profesională nr. 48 din oraşul Bălţi, cu specialitatea lăcătuş asamblor de gradul II.

Pe data de 24.06.1990 este înrolat în rândurile armatei sovietice în oraşul Doneţk, RSS Ucraineană, unitatea militară nr. 3395 „U”. Participă la luptele din Karabahul de Munte, unde este rănit la picior.

Odată cu proclamarea independenţei Republicii Moldova, a fost transferat la baştină pentru continuarea serviciului militar în unitatea nr. 1002 din oraşul Chişinău.

În anul 1992 îndeplinind serviciul în termen în trupele de carabinieri la funcţia de specialist armurier în Compania de deservire tehnică şi materială a unităţii militare nr. 1002, plutonierul Dumitru Roman s-a caracterizat ca un militar cu o disciplină impecabilă, hotărât în acţiuni.

În luna martie 1992 subdiviziunea mixtă a unităţii militare nr. 1002 una dintre primele a fost trimisă în regiunea focarului pentru a opune rezistenţă separatiştilor. Aflându-se în raioanele conflictului armat, plutonierul Dumitru Roman a dat dovadă de bărbăţie, dârzenie, jertfire de sine şi eroism în lupta cu formaţiunile armate nelegitime.

În războiul de pe Nistru a luptat în componenţa unei blindate şi a distrus singur, ca ţintaş, 6 blindate inamice. Echipajul era schimbat periodic la 2-3 săptămâni, însă Dumitru a refuzat să fie rechemat în unitate, fiind conştient că este de neînlocuit pe poziţiile de luptă, iar în împrejurări critice venea în ajutorul camarazilor de luptă. Folosind capacităţile sale, acumulate în timpul serviciului făcut în Transcaucazia, plutonierul Dumitru Roman a dat dovadă pe câmpul de luptă de mare bărbăţie şi vitejie. La 31 martie 1992, în timpul respingerii unui atac în apropierea satului Coşniţa raionul Dubăsari, îndeplinind misiunea de luptă, plutonierul Dumitru Roman a căzut cu moarte de erou.

Prin decretul preşedintelui Republicii Moldova „Cu privire la decorarea cu ordine şi medalii ale Republicii Moldova a apărătorilor independenţei şi integrităţii Republicii Moldova”, este decorat post-mortem cu Ordinul Republicii. Brevetul cu nr. 0005 a fost înmânat părinţilor la data de 24 august 1992.